Este mai important să îl iubesc decât să îi fac sarmale bune

Statutul de femeie de casă, mereu la cratiţă, nu mi se potriveşte deloc. Sunt un fiasco în bucătărie şi nu îmi e ruşine să o recunosc. Asta sunt, nu mă voi ascunde în spatele măştii de gospodină perfectă. Poate, la un moment dat, voi învăţa şi să fac ciorbe, supe, sarmale, să pun murături şi să fac o varză a-ntâia, dar până atunci mă limitez la pregătirea unor banale salate ce nu necesită prea multă muncă şi nici prea multă pricepere culinară.

Da, am auzit şi eu zicala aia ce datează de când era mamaia fată de măritat conform căreia “dragostea trece prin stomac”, dar am ales să o interpretez într-o manieră proprie. Îmi place să cred că nu face referire la mâncarea pe care eu ar trebui să o prepar, ci la fluturaşii şi fiorii de iubire pe care ar trebui să îi trezesc la viaţă.